Kitwe

Coordinates: 12°49′00″S 28°12′00″E / 12.81667°S 28.20000°E / -12.81667; 28.20000
Kufuma Wikipedia
Kitwe
City
View towards the City of Kitwe, Zambia
View towards the City of Kitwe, Zambia
Flag of Kitwe
Motto: 
Lets Build Us A City
Kitwe is located in Zambia
Kitwe
Kitwe
Location in Zambia
Coordinates: 12°49′S 28°12′E / 12.817°S 28.200°E / -12.817; 28.200
Country Zambia
ProvinceCopperbelt
DistrictKitwe
Government
 • TypeMayor-Council
 • MayorChristopher Kang'ombe
Population
 (2010 census)
 • Total517,543
DemonymKitwean
Time zoneUTC+2 (CAT)
Area code0212
HDI (2019)0.658[1]
Medium
WebsiteKitwe City Council

Kitwe ni msumba ukuru comene wacitatu mu Zambia (panyuma pa Lusaka na Ndola) ndiposo msumba ukuru comene waciŵiri mu Zambia (panyuma pa Lusaka). Mu charu ichi muli ŵanthu 517 543 (2010 census provisional). Ku mpoto na kumanjiliro gha dazi kwa msumba uwu kuli migodi yinandi.[2]

Kitwe yili mu chigaŵa cha Copperbelt ndipo yili na matawuni na malo gha ku mizi nga ni Parklands, Riverside, Buchi, Chimwemwe, Kwacha, Nkana East, Nkana West, Garneton, Ndeke, Miseshi, Wusakile, Mindolo, Chachacha na Race Course. Nyengo zinyake msumba uwu ukuchemeka Kitwe-Nkana. Nkana wakafuma ku zina la Mulara Nkana wa ŵanthu ŵakuyowoya chiLamba mu chigaŵa cha Copperbelt. Malo ghake ghakukwana matawuni gha Kitwe, Mufulira, Kalulushi-Chibuluma na Chambishi.

Kitwe yili na masukulu gha boma na ghapadera agho ghakuphatikizapo Lechwe School, Mpelembe Secondary School, Kitwe Boys Secondary School, Parklands Secondary School, Mukuba Secondary School, Nkana Trust School na Helen Kaunda Secondary School. Kweniso ku Zambia kuli yunivesite ya Copperbelt University, iyo ni yunivesite yaciŵiri pa yunivesite zose mu Zambia.[3]

Mbili[lemba | kulemba source]

Zina lakuti Kitwe likufuma ku lizgu Lachilumba lakuti Ichitwe (mutu ukuru), cifukwa pambere ŵanthu ŵandambe kupanga vinthu mu vyaru ivi, Ŵalumba ŵakasanga mutu wa njovu yakufwa. Msumba wa Kitwe uli mu cigaŵa ca Mulara Nkana. Mu chigaŵa ichi mukaŵavya migodi apo migodi yikambanga mu m'ma 1930.

Kitwe yikapangika mu 1936 kumpoto kwa Zambia apo njanji yikazengekanga na kampani ya Cecil Rhodes. Pakwamba, likapangika kuti liŵe chigaŵa chakusazgako ku malo ghakusangirapo mkuwa ku Nkana. Nkana ndiyo yikaŵa msumba ukuru chomene mu chigaŵa ichi chifukwa cha migodi ya mkuwa iyo yikaŵa pafupi, ndipo Kitwe wakamba kukura chomene mu vyaka ivi. Mu 1937, nthowa yikuru ya Railways ya ku Rhodesia yikafika mu tawuni iyi, ndipo yikendanga m'paka ku Bulawayo, mu charu icho sono chikuchemeka Zimbabwe. Mzere uwu ukafika ku DR Congo, ndipo kufuma kura ukakhwaskana na Benguela Railway ku Atlantic port ya Lobito ku Angola, uko kukaŵa vyakurya vinyake vya mkuwa ivyo Zambia yikaguliskanga kweni sono kulije.

Chifukwa cha kukwera kwa mitengo ya mkuwa mu ma 1950, Kitwe yikakura kufuma ku tawuni yichoko chomene kuya ku msumba ukuru waciŵiri mu Zambia, ndipo yikaŵa msumba mu 1966. Kufuma apo, malo agha ghakazgoka malo gha vyamalonda, ndipo pamasinda ghakazgoka gha ulimi. Chifukwa chakuti msumba uwu uli pakati pa chigaŵa cha Copperbelt, ŵanthu ŵanandi ŵakutemwa kuwuzenga.

Migodi[lemba | kulemba source]

Mu Kitwe ndimo muli migodi yinandi, kusazgapo migodi ya mkuwa ya Mopani. Ku Kitwe kuli mkuŵa, cobalt, na smaragd. Mu tawuni iyi ndimo muli Nkana Cobalt Plant, umoza mwa migodi yikuru comene mu Africa. Malo agha ghali pa mtunda wa 1 km kumwera ca kumanjiliro gha dazi kwa Kitwe. Mina ya Nkana ndiyo njakunyang'amira comene mu Zambia. Lili na migodi yiŵiri pasi pa mamita 1,300 na migodi yitatu yakujulika. Pa malo agha, ŵakugwiliskira ntchito mabomba gha cobalt kuti ŵapange visulo vya cobalt. Ku Nkana, mkuwa na cobalt vikupangika kufuma ku malo ghankhondi: migodi yinayi ya pasi, Mindola North Shaft, Mindola Sub Vertical Shaft, Central Shaft, South Ore Body (SOB) Shaft na migodi yakujulika iyo yili mu Nkana Oxide Cap.

Pano pali mazina gha makampani gha migodi mu Kitwe (kufika mu 2019),

  • Mopani Copper Mines Nkana Cobalt Plant
  • Konkola Copper Mines Copper Refining Plant
  • EC Mining
  • Grizzly Mining
  • Kagem Mining Ltd
  • African Mining Consultants
  • Sandvik Mining
  • AAC Mining Executors Ltd

Such a concentration of mining companies makes Kitwe the mining hub of Zambia

Ma Kampani[lemba | kulemba source]

Ku Kitwe kuli makampani ghanandi agho ghakupanga vinthu vinandi. Msumba uwu ukupangiska vinthu vinandi nga ni vyakurya, visulo, vinthu vya magesi na vyamagesi, vinthu vya makemikali, maofesi gha munthavi na vinyake vinandi. Makampani ghanyake agho ghakumanyikwa ni SCAW Limited, Piggot Maskew Limited, na Monarch.

Kuyowoya[lemba | kulemba source]

Njanji[lemba | kulemba source]

Kitwe wali ku mphelerekezgo ya Zambia Railways ya ŵanthu kufuma ku Livingstone, Lusaka na Ndola, kweni katundu wakuluta ku matawuni gha migodi kumpoto-kumanjiliro gha dazi.

Misewu[lemba | kulemba source]

Msewu ukuru wa Copperbelt (T3 Highway) ukufuma kumwera kwa kumafumiro gha dazi kuya kumpoto-kumanjiliro gha dazi mu msumba uwu, m'paka ku Ndola (mwakuyana na msewu unyake) kumwera kwa kumafumiro gha dazi, na Chingola (mwakuyana na msewu unyake) na Chililabombwe kumpoto-kumanjiliro gha dazi. Msewu wa laterite (M7 Road) ukufika kumanjiliro gha dazi kwa Kalulushi na Kasempa.[4]

Malo gha Ndege[lemba | kulemba source]

Malo gha ndege gha Southdowns ghali pa mtunda wa makilomita 12 kumwera ca kumanjiliro gha dazi kwa tawuni iyi kweni ghakupokelera maulendo ghanandi yayi. Mu 2005, ndege iyi yikajalika kuti yinozgeke, ndipo yikajulika mu 2008. Ndege ya Ndola yili pa mtunda wa makilomita 50 kumwera cha kumafumiro gha dazi ndipo yikwenda maulendo gha ndege kufuma ku Lusaka, Solwezi, Addis Ababa, Nairobi, na Johannesburg.[2]

Masambilo[lemba | kulemba source]

Sukulu[lemba | kulemba source]

A student and teacher exchange programme was introduced in 1999 with teacher exchange visits by Kingsmead Community School in Wiveliscombe, England with two Kitwe schools – Helen Kaunda High School and Mukuba High School. This started a series of partnerships between Zambian schools such as Chamboli, Mukuba, Ndeke Secondary, Ndeke Basic, Kitwe Boys, Kitwe Basic, Wesely Nyerenda, Fatima, Nkana High, etc. and UK schools, and there are now over 30 such school partnerships. Students from Kingsmead paid a visit to the Kitwe schools in 2005.[5] Kitwe has a number of private schools, six being:

Kitwe International School is a privately owned international school with a campus in Nkana West at plot 10, 9th Avenue, off Boma Street. It offers quality tuition in sciences and arts. It also offers tuition for degree programs especially to students studying by distance. It offers consultancy services in project proposals and dissertation writeup. The school became operational on 1 June 2012:

Lechwe School ni sukulu yikuru comene mu msumba uwu. Ili ni sukulu ya caru cose, ndipo likusambizga ŵana ŵa sukulu, ŵana ŵa sukulu ŵakwambilira, ŵana ŵa sukulu ŵa sekondare, na ŵana ŵa sukulu ŵa masambiro ghapachanya. Sukulu ya Lechwe yili na visopa vinandi, ntheura palije visambizgo vinandi vya cisopa, kweni pali masambiro ghanandi gha masambiro gha ku sekondare. Sukulu iyi yikumanyikwa na ndondomeko yiweme ya kulanga ŵana na milimo yinandi yakufumapo pa sukulu nga ni chess, table tennis, volleyball, basketball, tennis, squash, rugby, hockey, football, cricket, athletics, swimming, softball, netball, handball, baseball, rounders, a Duke of Edinburgh program, and martial arts. Sukulu ya Lechwe yikumanyikwa chifukwa cha maluso gha ŵana ŵake: wakuseŵera Ellen Hight wakayimira Zambia pa maseŵera gha ku Summer Olympic mu 2000, ŵakuseŵera Andre na Ursula Kuenzli ŵakayimira Zambia pa maseŵera gha Commonwealth mu England mu Julayi 2002, Jacob Mulenga wakaseŵera pa timu ya mpira wa ku Zambia, ndipo wakuseŵera Jade Howard wakayimira Zambia pa FINA World Championship. Eppa Tembo, uyo wakuchita maseŵero gha chesi, wakayimira charu cha Zambia pa maseŵero gha pa charu chose mu 2008.

Mpelembe Secondary School Sukulu iyi njimoza mwa masukulu ghakurughakuru mu msumba uwu. Likupeleka masambiro gha ku Zambia na masambiro gha ku Cambridge. Pa sukulu 10 zakwamba chomene mu Zambia, Mpelembe yili na masukulu ghanandi chomene agho ghakupokelera ŵana ŵa sukulu ŵa kilasi la 8 na 10. Caka cilicose, ŵanthu ŵanandi ŵakujipeleka ndipo ŵakulembeka ŵakujumpha 150. Mpelembe wali na mapulogiramu gha viyezgelero vya Cambridge Local Examination Syndicate. Ŵasambiri awo ŵakufiska masambiro agha ŵakuluta ku yunivesite za ku United Kingdom, United States, Canada, South Africa, na vyaru vinyake vyakutukuka. Ŵasambiri ŵa ku Mpelembe ŵakutemwa chomene masukulu agha: University of Manchester, Birmingham, UMIST, Imperial College, Leeds University. Sukulu ya Migodi ya ku Camborne ndiyo yikovwira ŵana ŵa sukulu awo ŵakusambira vya migodi. Pa sukulu iyi pakaŵa ŵana ŵa sukulu awo ŵakasambiranga makora chomene. Ŵasambiri aŵa ŵali na wupu wakuchemeka MESA [Mpelembe Ex-Students Association] uwo ukupeleka wovwiri ku ŵana ŵa sukulu awo ŵakukhumba kusambira mu kilasi la 10 na 12. Ŵana ŵa sukulu ŵa ku Mpelembe ŵali palipose pa caru cose ndipo ŵakuteŵetera mabungwe ghakupambanapambana, kwambira ku maboma mpaka ku Google.

Nkana Trust School ni sukulu iyo yikupeleka masambiro gha ku sukulu, ya pulayimale, na ya sekondare. Likupeleka masambiro gha ku Zambia. Sukulu ya Nkana Trust School yikumanyikwa kuti njimoza mwa masukulu gha maseŵero na masambiro ghapachanya chomene mu msumba uwu na mu charu chose. Ŵana ŵa sukulu za Nkana Trust ŵakuŵa na vilato viwemi chomene pa viyezgelero vyaumaliro vya kilasi la nambara 7 kweniso vya kilasi la nambara 10 na 12. Nkana trust, panji kuti Kitana trust, yikupangiska kuti paŵe ŵanthu ŵakumanyikwa nga ni themba la Zambia la vyakusekeska na mulongozgi wa mafilimu, Bob Nkosha.

Elim Primary School ni sukulu yichoko iyo yikupeleka masambiro gha ku sukulu na masambiro gha ku pulayimale (pre-school and primary school) ku Zambia (makamaka Macmillan na Longman), ndipo yikupeleka masambiro gha kuskamba na maseŵero gha maseŵero ghankhongono kanayi pa sabata. Nangauli sukulu iyi njakutowa, kweni yikupeleka mafumbo ghanandi gha mu kilasi la nambara 7.

St John's Convent Catholic School in Kitwe.

St. Johns Convent School Sukulu iyi njimoza mwa masukulu ghakurughakuru gha Katolika mu chigaŵa ichi, sukulu iyi yikupeleka masambiro gha kusukulu, masambiro gha ku pulayimale na masambiro gha ku sekondare kuyana na masukulu gha ku Zambia. Sukulu iyi yikambiska na kwendeska na ŵadumbu ŵa Yohane Mubatizi (Ŵabatizini).

Sukulu ya Kawama Pentecostal Holiness School (yakuti yinganangika yayi na sukulu ya Kawama School mu Kamitondo) pasono yikuzengeka na sukulu ya Cranleigh School mwakukolerana na bungwe la UK, Beyond Ourselves. Sukulu iyi yili ku Kitwe, mu cigaŵa ca Kawama. Mu Ogasiti 2011, ŵana ŵa sukulu 17 ŵa ku Cranleigh School ŵakagwiliskira ntchito masabata ghaŵiri kuti ŵajare nyumba ya vipinda vinayi. Ulendo unyake wa ku sukulu ya Cranleigh ukunozgekera mu Okutobala 2011 na cilato cakuti nyumba ya sukulu iyi yimare kuzengeka na kujurira sukulu yiphya ku ŵana ŵa sukulu 210 (awo pasono ŵakusambira mu nyumba ya mpingo wa cipinda cimoza) mu Janyuwale 2012.

Ntchito ya kuzenga iyi yikagwiliskirika nchito na ndalama izo zikawuskika pa ungano wa Sponsored Walk uwo ukacitika mu cihanya ca 2010, ndipo uwu ndiwo ukaŵa wambiro wa ubwezi wa nyengo yitali pakati pa Cranleigh na Kawama School. Sukulu ya Cranleigh sono yikugwira nchito ya kupanga pulogiramu ya kovwira ŵana ku Kawama iyo yizamupeleka malipiro ku ŵantchito (kuti ŵafiske masambiro ghawo) pamoza na cakurya ca mise ndiposo yunifomu ya sukulu kwa mwana waliyose. Ndondomeko ya vyakurya iyo yikupeleka chakurya njakuzirwa comene cifukwa yikovwira ŵanakazi ŵa mu cigaŵa ici kuti ŵagwirenge nchito mu khichini, kweniso yikovwira kuti ŵana ŵaryenge cakurya cimoza zuŵa lililose. Mu cigaŵa ico ŵanthu ŵanandi ŵali na HIV na AIDS, ndipo ŵana ŵanandi ŵakumwa munkhwala wakukoma majeremusi, ntchakuzirwa comene kuti ŵaryenge makora.

Sukulu ya Cranleigh sono yikukhumba kovwira ŵana wose awo ŵakusambira pa sukulu ya Kawama. Ŵakucita nthena kwizira mu kuŵeyelera ŵapapi, ndiposo mu makampeni agho ghakucitika mu nyumba yiliyose ya ŵana.

Ku Kitwe kuli sukulu ya migodi, Konkola Trust School, iyo yikusambizga ŵanthu ŵakugwilira nchito mu migodi ya mkuwa; ndiposo gulu la ŵanthu awo ŵakwenda pa ndege ilo likusambizga ŵanthu awo ŵakwenda pa ndege pafupi na malo ghakuwonelerapo. Gulu ili lili pa malo agho pakaŵa chiŵanja cha ndege cha Kitwe.

Universities, Colleges and Institutes[lemba | kulemba source]

Kitwe has three universities:

CBU (Copperbelt University) is a public university that was initially the Zambia Institute of Technology (ZIT), then part of UNZA (University of Zambia) (oddly, as University of Zambia, Ndola campus, "UNZANDO"). It was separated and established as an independent institution in 1987. It is one of the biggest universities in the country as it has 5,000 students and 600 members of staff. The university is organised under a lifelong education directorate and ten schools namely:[6]

Copperstone University a privately owned university, located in the adjacent Luanshya District on the Ndola-Kitwe Dual Carriageway.

Zambia Catholic University a private university owned and run by the Zambia Episcopal Conference is located in Kalulushi, 15.2 km (15 minutes drive) from the city of Kitwe.

Mukuba University formerly known as Copperbelt Secondary Teachers' College (cosetco), has had the important specialized function of training teachers of Science, Mathematics and Home Economics for the nation's secondary schools, a task it has performed since it was first opened by the Ministry of Education in 1974.

The city is also home to many colleges and institutes.

KCE (Kitwe College of Education) opened in 1935 – formerly called KTTC (Kitwe Teachers' Training College) – The largest Primary teachers' College in Zambia. Currently, It offers certificates in Primary and Pre-school teachers' education. From 2011 it will start offering diploma courses in primary teachers Education.

ZIBSIP (Zambia Institute of Business Studies and Industrial Practice)-an institute that provides Business courses.

Kitwe Community Development Staff Training College--- A government institution, officially opened in September 1966, that provides training in Community Development

Mindolo Ecumenical Foundation[lemba | kulemba source]

The Mindolo Ecumenical Foundation, founded in 1958, in Mindolo Township, Kitwe. Mindolo is an interdenominational center that serves as a place of worship, study, consultation and reconciliation.

The campus includes:

  • DMI-St. Eugene University, Kitwe centre.*[1]
  • Africa Literature Center
  • Young Women's Christian Association
  • United Church of Zambia Theological College
  • Theological Education by Extension in Zambia (TEEZ)
  • St. John's Anglican Seminary
  • A peace training programme called "The Dag Hammarskjöld 'Messengers of Peace' Training Programme"
  • It used to host the "Africa Literature Centre (ALC)" a journalism school co-sponsored by churches that drew its students across African countries and the Americas. It was established in 1958, under the name All Africa Christian Literature Centre, as a pan-African institution specializing in the training of African journalists, writers and artists. Currently widely known as Africa Literature Centre for Art and Journalism Training and as Pan-African School for Journalism and Art, but closed in 1998 due to financial difficulties.

The Dag Hammarskjöld 'Messengers of Peace' Training Programme is run by the Foundation. The objectives of this bi-annual two-week training programme are:

  • To spread information and knowledge of conflict resolution at different levels of society in Africa and the world;
  • To promote a culture of peaceful conflict resolution among people.

In addition to this two-week training programme, the Mindolo Ecumenical Foundation (MEF), which executes the programme, offers a three-month Peace Certificate covering conflict analysis, conflict resolution, human rights, training of trainers, mediation skills, restorative justice and non-violent strategies. A nine-month Peace Certificate in conflict resolution, peace-building, computer training and democracy is also offered.

Health care[lemba | kulemba source]

Kitwe has a good health care system.

Dentist surgeries include:

  • Sinozam hospital
  • Wusakile Mine Hospital
  • Tejani's Surgery
  • Esthetix

Optical clinics include:

  • Kitwe central hospital (State Hospital)

Other health facilities and Hospitals include:

  • Wusakile Mine Hospital
  • Hillview Medical Centre
  • Company Clinic
  • Progress Hospital
  • Kitwe Central Hospital
  • Sinozam Hospital
  • Lubambe Medical Centre
  • Kitwe Polyclinic
  • Ndeke Village Hospital

Demographics[lemba | kulemba source]

Population[lemba | kulemba source]

Kuyana na boma la Kitwe City Council, ku Kitwe kukaŵa ŵanthu 24 peresenti mu chigaŵa cha Copperbelt mu 2019. Wupu wa United Nations World Population Prospects ukati chiŵelengero cha ŵanthu ŵa ku Kitwe mu 2021 chikaŵa 710,000 apo wupu wa Zambia Statistics Agency ukati chiŵelengero ichi chikaŵa 738,320. Mu tawuni iyi muli ŵanthu ŵakujumpha hafu ya ŵanthu wose ŵa mu chigaŵa cha Copperbelt.

Religion[lemba | kulemba source]

St Margaret's church of United Church in Zambia (right) and Catholic parish of Sacred Heart run by Conventual Franciscans (left), on the corner of Obote Avenue and Independence Avenue.

Ŵanthu ŵanandi ŵa ku Kitwe, pafupifupi 98.5%, Mbakhristu kweni paliso magulu ghanyake nga Mbasilamu na Ŵahindu. Paliso Ŵasikh, Ŵajaini, na Ŵayuda.

Religion Population Percentage
Christians 538,995 98.5%
Muslims 7,400 1.4%
Other 600 0.6%

Nationality[lemba | kulemba source]

Mu msumba uwu ndimo muli ŵanthu ŵanandi ŵa ku Europe kuluska mu msumba unyake uliwose wa ku Zambia. Ŵanthu ŵa ku Kitwe ŵalipo 2% ŵa ku Europe, 1% ŵa ku Asia, hafu ya ŵanthu ŵa ku Arabia, na 1.5% ŵa ku Africa. Apo ntchito ya migodi yikambanga mu chigaŵa cha Copperbelt, chigaŵa cha Luapula, chigaŵa cha kumpoto, chigaŵa cha kumafumiro gha dazi, na chigaŵa cha kumanjiliro gha dazi vikaŵa na ŵanthu ŵanandi awo ŵakagwiranga ntchito mu migodi chifukwa ŵanthu ŵa ku Lambas ŵakakhumbanga yayi kugwira ntchito iyi. Ŵanyake ŵakafuma ku vyaru vinyake nga ni ŵa ku Tanzania na Malawi.

Mazuŵa ghano, mu tawuni ya Kitwe muli ŵanthu ŵa mafuko ghose gha ku Zambia na ŵamitundu yinyake. Kuyana na boma la Kitwe City Council, ku Kitwe kuli ŵanthu 24 peresenti mu chigaŵa cha Copperbelt.

Vinthu Vyakumanyikwa vya Kitwe[lemba | kulemba source]

Around Kitwe[lemba | kulemba source]

Sightseeing[lemba | kulemba source]

The landscape around Kitwe is an attractive mix of gently undulating woodland, dambos, farmland and rivers such as the Kafue River flowing along Kitwe's eastern and southern edges.

  • Mindolo Dam 7 km west of the city centre towards Kalulushi has a boating club, motorcross racing track, canoeing, table tennis, a dam, a good field for picnicking, swimming pool and bar.[7]
  • Mwekwera Falls 9 km south east just off the Kitwe-Ndola freeway, with a small lake and fish farms. The falls are small but scenic with an attractive pool below.[7]
  • Chembe Bird Sanctuary 20 km west on the Kasempa Road has a small lake surrounded by woodland and is excellent for birdwatching, fishing, camping and picnics. The shady lake shore has campsites with a communal amenities block, firewood, and water. Boats are available for hire and fishing is permitted. It is run by the Wildlife and Environmental Conservation Society of Zambia.[7]
  • Kumasamba Lodge, a lodge that has a swimming pool and facilities such as fishing, picnicking and boating. There are a variety of animals that can be seen including crocodiles, pythons, cobras and monitor lizards. There is a big forest where people can move around seeing some other animals such as lions etc.

Recent development[lemba | kulemba source]

Kitwe wali na malo ghakusungirako vinthu ghatatu: Copper Hill (pa msewu wa Kitwe-Chingola), Mukuba Mall (mu Parklands pa malo ghakale gha Kitwe zoo) na ECL Business Park (Freedom Park). Mukuba Mall yikajulika mu Epulero 2015 na pulezidenti Edgar Chagwa Lungu. Malo ghanyake ghakuzengera mu msumba uwu. Malo agha ghakeneranga kujura mu 2014, ndipo ntchito ya kuzenga yikamba na kumara kanandi waka. Mu Meyi 2016, ntchito zidayambiranso ndipo mu Disembala 2018, malo ogulitsira adatsegulidwa mwalamulo ndipo adatchulidwanso (kutengera Purezidenti Edgar Chagwa Lungu).[9]

Ma banki[lemba | kulemba source]

Kitwe is commercially rich as almost all banks in Zambia have at least one branch in Kitwe. The following banks are in Kitwe.

Shopping area in the city centre. Independence Avenue – between Obote Avenue and Matuka Avenue.

Kitwe is home to local and international stores and restaurants, including:

Mukuba Mall is the largest shopping centre (mall).

Market[lemba | kulemba source]

Kitwe has a variety of markets. The two major ones are:[citation needed]

  • Chisokone Market, located near Matuka Avenue, one of the largest and oldest in the city.
  • Obote Market, located behind Chisokone Market, has art and craft stalls including copper craft items.
  • Nakadoli Makert, located in Chimwemwe suburb along the Chingola road.
  • Chamboli Market

Known personalities[lemba | kulemba source]

Twin towns – sister cities[lemba | kulemba source]

Kitwe's has five twin towns and sister cities:

See also[lemba | kulemba source]

Ukaboni[lemba | kulemba source]

  1. "Sub-national HDI – Area Database – Global Data Lab". hdi.globaldatalab.org. Retrieved 13 Sekutembala 2018.
  2. 2.0 2.1 Google Earth accessed 2007.
  3. "The Copperbelt University". www.cbu.ac.zm (in English). Retrieved 19 Julayi 2022.
  4. Terracarta/International Travel Maps, Vancouver Canada: "Zambia, 2nd edition", 2000
  5. "Zambia/UK student partnerships fostering multi-cultural relations" Archived 12 Novembala 2005 at the Wayback Machine, Gethsemane Mwizabi, Times of Zambia, 2005
  6. "Programmes". www.cbu.edu.zm. Retrieved 3 Juni 2016.
  7. 7.0 7.1 7.2 7.3 Camerapix: "Spectrum Guide to Zambia." Camerapix International Publishing, Nairobi, 1996.
  8. "Ground profile: Ek Park, Kitwe". CricketArchive. Retrieved 8 Okutobala 2011.
  9. "Zambia : Edgar Chagwa Lungu Business Park Commissioned". LusakaTimes.com. Retrieved 11 Febuluwale 2020.

Kuwalo[lemba | kulemba source]

12°49′00″S 28°12′00″E / 12.81667°S 28.20000°E / -12.81667; 28.20000