Fulata Moyo
Fulata Lusungu Mbano Moyo ni nkhwantha ya vya cisopa ya ku Malawi ndipo wakuvikilira wanangwa wa banakazi.
Umoyo na masambiro
[lemba | kulemba source]Fulata Mbano wakababikira kumpoto kwa Malaŵi, ku chigaŵa cha Mzimba. Sekuru wake, Songea, wakaŵa mulongozgi wa nkhondo. Zina lake lakuti Fulata likung'anamura kuti wakababika na malundi ghakwamba. Adada ŵake ŵakambiska mpingo wawo pamanyuma pakuti ŵandamuzomerezge mu matchalitchi ghanyake chifukwa cha kutora mitala.[1]
Moyo wakasuzgika comene apo wakaŵa mwana. Wakakulira mu muzi ucoko wakucemeka Engcongolweni Lazaro Jere ndipo wakasambiranga ku tawuni yapafupi, Ekwendeni. Wakasambira ku sukulu ya Roman Catholic, Marymount Girls Secondary School, pambere wandambe masambiro ku University of Malawi, Chancellor College.
Moyo wakamalizga masters degree mu Christian thought, systematic and feminist theology kufuma ku University of Zimbabwe mu 1993, ndipo wakapokera PhD kufuma ku School of Religion and Theology ku University of KwaZulu-Natal mu South Africa mu 2009, pakudodoliska pa ethics, gender and religion, kusazgapo ntchito zinyake za kafukufuku ku Yale University's Center for Interdisciplinary Research on AIDS. Wakasambiraso umo wangapharazgira ŵanthu na kuŵasambizga fundo za Viktor Frankl..[2]
Ntchito
[lemba | kulemba source]Moyo wakaŵa movwiri wa masambiro pa sukulu ya vya cisopa na vya cisopa pa yunivesite ya KwaZulu-Natal, ndipo pamanyuma wakaŵa yumoza wa ŵasambizgi pa yunivesite ya Malawi mu dipatimenti ya vya cisopa na vya cisopa. Kweniso wakacitako mulimo wa Tamar Campaign, uwo ukakhumbanga kumazga nkhaza za ŵanakazi na ŵana. Wakachita kafukufuku wa ŵanthu mu Malaŵi, ndipo wakagomezganga kuti ŵanthu awo ŵakukhala mu banja lakwamba "ŵangamba kulamulira ŵana ŵawo", kweni wakakhuŵara chomene kuwona kuti ŵanthu ŵanandi ŵakutemwa kulamulira ŵana ŵawo chifukwa cha Chikhristu. Pa nyengo iyi, caru cikaŵa pa suzgo likuru comene la HIV/AIDS, ndipo ici cikapangiska kuti wacite kafukufuku pa nkhani ya kugonana. Wakafumba kuti waŵe wasembe mu tchalitchi la Presbyterian kweni "wakakanika".[1]
Moyo wakagwiranga nchito ku World Council of Churches nga ni Program Executive for Women in Church and Society kufuma mu 2007 mpaka 2019. Iyo wakakhalanga ku Geneva ndipo wakalaŵiliranga mulimo wa "A Just Community of Women and Men". Wakachiska matchalitchi kuti ghachitenge upharazgi wa "Thursdays in Black" wakususkana na nkhaza na kukaka ŵanthu, uwo ukafuma ku gulu la Mothers of the Disappeared ku Argentina ilo likachitanga viyezgelero pa Plaza de Mayo pa Lachinayi, na Women in Black ku Israel.[3]
Mu chaka cha masambiro cha 2016/2017, Moyo wakaŵa msambizgi wakuwona vya ŵanakazi na visopa vya ku Africa ku Harvard Divinity School, uko wakapangiska Ethic of Care kuti yovwire ŵanthu ŵavisopa kuti ŵamanye umo ŵangachitira na ŵanakazi awo ŵakuguliskika. Wakagwiraso lumoza nchito na Elisabeth Schüssler Fiorenza pa nkhani ya kusanda vinthu vya ŵanakazi. Mu chaka cha 2018, wakasankhika kuŵa mu gulu la ŵanthu ŵakujiyimira pawekha kuti ŵawonepo ndondomeko na ndondomeko za UNAIDS zakumazgira na kugega nthambuzgo.
Mu 2020, Moyo wakambiska bungwe la "Stream", ilo lili kulembeska ku US ndipo likovwira na kusambizga ŵanthu awo ŵakuguliskika.
Moyo ni yumoza wa banakazi ŵa ku Africa awo ŵakumanya vya cisopa, wakayamba ku Nairobi ndipo wakawuskaso Malawi chapter ndipo wakaŵa Secretary wa Board for Theological Studies mu 1996. Wakaŵa General Coordinator kufuma mu 2007 mpaka 2013. Kweniso ni muteŵeti wa gulu la Community Voices in Peace and Pluralism mu Africa, na Board of Life and Peace Institute mu Sweden. Ni muwusi wa komiti ya AfriAus iLEAC.[2]
Kulemba
[lemba | kulemba source]Moyo wali kulemba mabuku ghakujumpha 29 mu viyowoyero vinkhondi. Ivyo wakalemba vikulongosora chomene vya chisopa na kakhaliro ka ŵanthu pa nkhani ya kugonana. Iyo wakuti malemba gha cisopa ghakwenera kulongosoreka mwakuyana na ivyo ŵanakazi ŵakukumana navyo.
Moyo wakalemba buku la AfricaPraying: buku ilo likulongosora umo ŵanthu ŵangasambizgira na kusambizga pa nkhani ya HIV-AIDS. Wakalemba buku lakuti Women Writing Africa: Eastern African Region, ilo likafuma ku Feminist Press mu 2007.[4] Wakaŵa mulembi wa magazini ya Ecumenical Review mu 2012 na International Review of Mission mu 2015.[4]
Vyakulemba vyakusankhika
[lemba | kulemba source]Nkhani za mu manyuzipepara
[lemba | kulemba source]- Banda, Dixie M.; Moyo, Fulata Lusungu (2001). "The role of the Church in combating HIV/AIDS in Malawi: challenges and prospects". Journal of Constructive Theology. 7 (1): 45–61.
- Moyo, Fulata Lusungu (2004). "Religion, spirituality and being a woman in Africa: gender construction within the African religio-cultural experiences". Agenda: Empowering Women for Gender Equity. 61 (61): 72–78. JSTOR 4066604.
- Moyo, Fulata Lusungu (2004). "Sex, gender, power and HIV/AIDS in Malawi: threats and challenges to women being Church". Journal of Constructive Theology. 10 (1): 85–102.
- Moyo, Fulata (2004). "Can Divorce be a Solution to Marital Problems in a Christian Marriage?". The Ecumenical Review. 56 (4): 437–447. doi:10.1111/j.1758-6623.2004.tb00530.x.
- Moyo, Fulata Lusungu (2005). "The red beads and white beads: Malawian women's sexual empowerment in the HIV and AIDS era". Journal of Constructive Theology. 11 (1): 53–66.
- Moyo, Fulata Lusungu (2012). "We Demand Bread and Roses When We are Hired: Gender Justice in Workplaces: A Feminist Ethical Perspective". The Ecumenical Review. 64 (3): 254–266. doi:10.1111/j.1758-6623.2012.00172.x.
- Moyo, Fulata Lusungu (2016). ""Traffic Violations": Hospitality, Foreignness, and Exploitation: A Contextual Biblical Study of Ruth". Journal of Feminist Studies in Religion. 32 (2): 83–94. doi:10.2979/jfemistudreli.32.2.07. JSTOR 10.2979/jfemistudreli.32.2.07. S2CID 152203277.
- Moyo, Fulata Lusungu (2020). "Healing Together: Mission as a Journey of Healing Traumatic Memories". International Review of Mission. 109 (1): 5–14. doi:10.1111/irom.12305. S2CID 219493390.
Vigaŵa vya mabuku
[lemba | kulemba source]- Moyo, Fulata Lusungu (2002). "Singing and dancing women's liberation: my story of faith". In Isabel Apawo Phiri; Devarakshanam Betty Govinden; Sarojini Nadar (eds.). Her-stories : hidden histories of women of faith in Africa. Cluster Publications. OCLC 50682475.
- Moyo, Fulata Lusungu (2012). "Navigating Healing: A Narrative Theology of Eschatological Hopes Healing". In Isabel Apawo Phiri; Sarojini Nadar (eds.). African Women, Religion, and Health: Essays in Honor of Mercy Amba Ewudziwa Oduyoye. Wipf and Stock. pp. 243–256.
- Moyo, Fulata Lusungu (2017). "'Ukugqiba inkaba'—Burying the Umbilical Cord: An African Indigenous Ecofeminist Perspective on Incarnation". In Grace Ji-Sun Kim; Hilda P. Koster (eds.). Planetary Solidarity: Global Women's Voices on Christian Doctrine and Climate Justice. Fortress Press. pp. 179–192.
- Moyo, Fulata Lusungu (2020). "Church and Politics: The Case of Livingstonia Synod". In S Nzunda; R Ross (eds.). Church, Law and Political Transition in Malawi 1992-1994. African Books Collective. pp. 133–146.
- Moyo, Fulata Lusungu (2021). "Called to Lament Injustice and Prophesy Equality, Justice, Peace and Healing for all". In Ezra Chitando; Esther Mombo; Masiiwa Ragies Gunda (eds.). That all may live!: essays in honour of Nyambura J. Njoroge. University of Bamberg Press. pp. 47–57. ISBN 9783863098117.
Umoyo wa munthu
[lemba | kulemba source]Moyo wakatorana na Solomon Moyo mpaka apo wakafwira na kansa ya chiwindi mu 1999. Wakalemba ivyo vikachitika apo wakagowokera mfumu wake..[1]
Ukaboni
[lemba | kulemba source]- 1 2 3 "A Discussion with Fulata L. Moyo, World Council of Churches". Georgetown University. 20 May 2016. Retrieved 1 February 2022.
- 1 2 "Dr. Fulata Moyo". Harvard University.
- ↑ "Fulata L. Moyo, Malawi – Mediator". Peace and Pluralism.
- 1 2 "Fulata L. Moyo". Berkley Center for Religion, Peace & World Affairs, Georgetown University.